Intr-o seara un taran se intorcea acasa cu caruta trasa de un cal

Intr-o seara, pe un drum de tara, un taran se intorcea acasa cu caruta trasa de un cal si insotit de cainele lui credincios.
Inainte de sat, drumul urca un deal, iar calul, obosit, incetineste. Taranul, nerabdator sa ajunga acasa, incepe sa-i dea bice. Rabda calul ce rabda, dar la un moment dat se intoarce spre taran si-i zice:
– Ce dracu, bai Gheorghe, dai in mine de parc-as fi vita! Las-o, bre, mai moale ca ma doare si pe mine!
Taranul face ochii cat cepele, sare din caruta si o ia la fuga prin padure, urland. Alearga ce alearga si, dupa un timp, se opreste si se aseaza sub un copac sa se odihneasca.
La putin, apare si caine le, cu limba scoasa de un cot. Se aseaza langa stapan sa-si traga si el rasuflarea, dupa care zice:
– Bai, Gheorghe, da’ ce m-a speriat calul ala cand a-nceput sa vorbeasca…