Maria, la coasa

Maria, la coasa. Cum cosea ea asa, vine unul pe la spate si ii face felul. Dar repede. Si pleaca. Maria, suparata, se duce acasa, la barba’su.
– Ma Ioane, stii, eram azi la coasa si bla, bla… Ii explica.
– Ufff, mai nevasta, tare suparata esti, da’ ia spune, ca poate il recunostem, nu i-ai vazut parul macar?
– Nu, zice Maria, ca eram cu spatele…
– Da, da… Nici macar ochii?
– Pai nu, nu i-am vazut.
– Da… Aia n-ai simtit-o?
– Ba da, dar nu era d’aci de prin sat!

Trimite mai departe!Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedInPin on PinterestDigg this