Luceafarul

A fost odata ca-n povesti
A fost la o adica
Din rude mari imparatesti
O prea misto gagica.

Si era una la parinti
Si mandra haimanaua
Stateai si o priveai mai frate
De te-apuca damblaua !

Si parintii ei de frica
Sa n-o fure careva
O-nchisera p-aia mica
Intr-un turn de catifea.

Si mai era un print frumos
Cu un neted ten,
Dar avea parul cam ros
Caci folosea Pantene !

El auzind ce s-a-ntamplat
Cu sarmana fata
Lu-a Mertanu si a plecat
S-o salveze indata.

A trecut oceane, mari
A strabatut multe tari
Cand era aproape tare
Face accident si moare.

Fata vazand si ea bine
Ca printul ei nu mai vine
Iese usor la fereastra
Si striga precum o proasta:

LUCEAFARE de pe cer
Uita-te la mine
Doar atata eu iti cer
Sa ma iei cu tine.

Dar sa ai o casa-n centru
Si-o masina mai de neam.
Daca ai, please fa un semn
Fiindca eu ma uit pe geam.

Luceafarul vazand pe fata
Cum plangea ca o catea
Vru’ sa coboare indata
La fereastra sa.

Cand sa plece iar aude
Cum striga sarmana fata
Ia’ auziti mai ce spune
De aceasta data:

Coboara-n jos luceafar bland
Salveaza-ma din turn
Sa stau la pieptul tau plapand
Caci stiu ca tu esti bun.

Si cobori sarac baiat
Si cobori saracul
Dadu cu fundul de pamant
De gauri asfaltul.

Si a luat-o cu el pe cer
Si facura nunta mare
Au avut multi invitati:
Doar socru’ si soacra mare!

Trimite mai departe!Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedInPin on PinterestDigg this